Romania Needucata
România educației abandonate: Criza din mediul rural și viitorul unei țări analfabete
România anului 2025 se confruntă cu una dintre cele mai grave crize sistemice din istoria sa recentă: prăbușirea educației din mediul rural. Dincolo de reformele anunțate, dincolo de strategiile pe hârtie, cifrele vorbesc clar și dureros. Aproape jumătate dintre copiii născuți anual nu vor ajunge să finalizeze un ciclu educațional complet, iar dacă tendința actuală continuă, România risca să aibă, în mai puțin de 15 ani, peste 3 milioane de adulți fără educație reală.
Ministrul Educației, Daniel David, a recunoscut că învățământul rural este într-o stare critică și necesită o reformă rapidă . El a subliniat că analfabetismul funcțional atinge cote alarmante, afectând direct securitatea națională.
Raportul OCDE din mai 2025 evidențiază disparități semnificative între mediul urban și rural în ceea ce privește participarea și rezultatele educaționale . Elevii din zonele rurale sunt mai predispuși să abandoneze școala și sunt subreprezentați în învățământul terțiar .
Voi incerca sa fac o prezentare mai elocventa si in cuvinte mai putin sofisticate pentru intelegerea fenomenului catastrofal.Cifrele prezentate mai jos sunt bazate pe statistici si rapoarte oficiale si(sau) ale asociatiilor care se ocupa de problemele copiilor.
Analiza pe baza cifrelor prezentate
1. Generație de bază: 155.000 de copii/an
Oras: 82.250 (53%)
Rural: 69.750 (47%)
2. Abandon școlar: 35.000 (22,5%)
Urban: 8.750 (10,6%)
Rural: 26.250 (37,6%)
🔴 Problema gravă este în mediul rural, unde peste 1 din 3 copii renunță la școală din care 1 din 4 renunta in ciclul primar si gimnazial.
3. Bacalaureat promovat : 71.752 (46,2% din total / 60% din cei care termină liceul)
Urban: 52.920 (64,3%)
Rural: 18.832 (27%)
🔴 Decalaj uriaș între urban și rural – semn al inegalității sistemice. 1 din 4 din tinerii din mediul rural nu iau examenul de bacalaureat.
4. Acces la invatamantul superior: 35.000 (22,6% din total / 48,8% din cei cu BAC)
Urban: 26.250 (32% din total urban)
Rural: 8.750 (12,5% din total rural)
🔴 Doar 1 din 3 copii de la oras si 1 din 8 copii din rural ajung la facultate. Practic, un copil născut la sat are de 2,5 ori mai puține șanse să urmeze studii superioare decât unul de la oraș.
5. Copii în afara sistemului de educație: 350.000+
🔴 Asta înseamnă 1 din 5 copii (estimativ) nu sunt cuprinși într-o formă de învățământ.
6. Analfabetism funcțional: ~54.000/an
Pe 12 ani de școală, asta înseamnă:
648.000 de elevi care nu pot înțelege un text sau rezolva o problemă simplă.
🔴 Educație de formă, fără fond – sistemul îi trece dintr-o clasă în alta, dar fără competențe reale.
7. Rezultatul final:
1.100.000 de copii nescolarizați sau educați superficial doar in ultimii 12(doisprezece) ani, fara a lua in calcul ceilalti douazeci care nu cred ca au fost prea buni. Daca am adauga un numar mediu la jumatatea celui existent in ultimul deceniu am putea dubla totalul, adica 2.200.000 de cetateni aflati in aceeasi situatie.
Daca adaugam in fiecare an inca +83.000/an si mentinem situatia de fapt in 2035 vom avea circa 3.000.000 de romani needucati! Asta ar insemna aproximativ 40% din totalul populatiei active.
Consecințe pentru o țară cu 40% needucati sau analfabeți funcționali:
1. Economia – blocaj pe termen lung
Forță de muncă neproductivă, slab calificată
Incapacitate de a folosi tehnologia, aplicații sau proceduri moderne
Blocaj în dezvoltarea industriilor competitive (IT, servicii, cercetare)
Creștere a muncii la negru și a veniturilor informale
Emigrarea celor educați – exodul creierelor se va accentua.
2. Societate – polarizare și fragilitate
Oameni ușor manipulabili de fake news, conspirații, populism
Participare redusă în viața civică (vot, voluntariat, dezbatere)
Răspândirea urii, fricii și xenofobiei
Inadaptare socială și profesională
3. Statul – haos instituțional și corupție
Lipsă de încredere în instituții
Sărăcie structurală (nu doar lipsă de bani, ci lipsă de perspective).
Corupție tolerată sau neînțeleasă
Presiune uriașă pe sistemul social (ajutoare, sănătate, justiție).
Sistemul democratic devine disfuncțional: legi, reguli, drepturi nu mai sunt înțelese sau apărate
4. Educația – colaps generațional
Părinți care nu pot sprijini educația propriilor copii
Reproducerea sărăciei și a eșecului educațional în lanț
Lipsa valorii acordate cunoașterii, argumentării, competenței
Consecinte
In final Romania va arata :
O țară săracă, izolată și fără perspectivă
Cu un electorat vulnerabil la extremism și promisiuni fără acoperire
Cu o economie care nu poate concura în UE sau global
Cu o administrație incapabilă să gestioneze digitalizarea, crizele, tranzițiile
Cu o tara mai mult decat expusa razboiului hibrid si informational
Adica o tara a carei existenta, integritate si securitate vor fi puse intr-un pericol mult mai mare decat ne putem imagina.
Situația în rural
Situatia reala a sistemului scolar rural este foarte dura:
Școli învechite, insalubre, dotări lipsă
Profesori slab pregătiți sau trimiși „cu arcanul”, fără motivație
Clase combinate, fără specializări reale (ex: un învățător predă și biologie, și geografie, și muzică)
Nivelul saraciei in mediul rural care e undeva spre 35%. Asta se traduce prin lipsa hainelor, rechizitelor precum si hranei necesare. O mare parte din copii se culca flamanzi si nu au imbracamintea si incaltamintea necesara.
Lipsă biblioteci, laboratoare, internet funcțional
Infrastructură rutieră slabă = izolare completă a copiilor
Mentalități sărace, lipsă de perspectivă, abandon familial
In conditiile astea nu trebuie sa ne mai mire ca 1 din 4 elevi abandoneaza scoala generala!
Nu mi-am propus sa detaliez aici si celelalte lipsuri si deficiente ale sistemului de invatamant preuniversitar in general dar trebuie sa mentionez :
Lipsa școlilor moderne și a infrastructurii educaționale: laboratoare, biblioteci, echipamente IT
Materiale didactice insuficiente sau depășite
O programă școlară învechită, încărcată și neadaptată realităților actuale
Metode de predare și evaluare rigide, neinteractive, ineficiente
Cadre didactice nepregătite pentru noile generații și neplătite corespunzător
Aceste deficiențe nu doar că afectează performanța elevilor, ci și întreaga cultură educațională a țării. Le voi detalia cu alte ocazii.
Soluția: Campusuri școlare regionale moderne
Propun construirea de campusuri educaționale regionale în comune mari, care să deservească o rază de 25–30 km.
Ce conțin aceste campusuri:
Școală generală și (eventual)liceu cu dotări moderne
Bibliotecă, laboratoare, sală de sport, ateliere, internet
Internat pentru elevi
Cantină și spații pentru activități extracurriculare
Transport școlar organizat din satele învecinate
Beneficii:
Educație completă și egală pentru toți copiii
Profesori motivați și stabili
Economii de scară față de întreținerea a sute de școli satesti-muzeu
Eliminarea inechităților dintre rural și urban
O Românie educată cu adevărat, nu doar pe hârtie
Aceasta solutie este mentionata si de ministrul David, dar din ce am inteles doreste sa o lase in grija autoritatilor locale. Eu unul am vazut-o in functiune in Canada in zone de urban mic in urma cu mai mult de douazeci de ani.
Mai corect ar trebui lansat un program național de campusuri regionale educaționale
Alocare bugetară de la Ministerul Educației + fonduri europene
Parteneriate cu ONG-uri, companii și autorități locale.
Eu unul cred ca la inceput, pana la dezvoltarea si aprobarea unui standard si tipologii de campus, nu cred ca poti lasa initiativa la nivel local.Trebuie conturat un poiect national care, dupa aceea , poate fi implementat la nivel local in functie de specificul fiecarei zone.
Trebuie sa ne apucam de treaba maine .Desi exista multe probleme si restrictii bugetare nu mai avem timp. Demararea si aprobarea unui plan si a unui proiect nu cred ca ne poate costa foarte mult.Copiii si tara nu mai pot astepta o generatie.
O Românie educată începe cu România rurală salvată.
Asta imediat după ce și-a terminat mandatul președintele care a fost votat pentru o Românie educata.
Tare situația, mai ales când nu mai putem după cele mai bune telefoane și jocuri.
Cărți sau librarii? ce sa mai spunem.
Tehnologia este aici și trebuie sa luam și noi trenul asta. dar cine se urca in el? Toti cei cu telefoane mai noi, oricum nu știu nimic sa facă mai bine. Aia mai cu scoala au grija la trenul dezvoltarii si cumpara bilete de tren doar pana unde este nevoie sa ajungă.
Diferenta in educație se vede cand te uiți la cei care Se Inlocuiesc cu AI si cei care Se Folosesc de AI ca sa se dezvolte.
Am întrebat pe ăla, pe a’lu ChatGPT despre AI in școli și a zis el ajuta la educația școlară a elevilor, dar elevii tot trebuie sa se ducă la școala pentru a menține aspectul uman și social sau comunity-based learning environment.
Deci, cu mare atenție mai avem puțin și rezolvam și cu școala. doar sa acceptam ca nu mai suntem Oameni si suntem/este gata.
Așa de departe cum sunt, ce este educația dacă suntem conduși de Manele si Telefoane?
sunt si astea bune, dar nu la nivel național sau in conducere. Urmam si noi model de “condamnat, dar in fruntea conducerii”